duminică, 3 aprilie 2011

Povestea unui parfum

Parfumurile sunt in general un subiect destul de delicat, mirosul lor fiind diferit de la piele la piele, in functie de starea de spirit, de hainele pe care le porti, de factori externi si interni ai organismului. Cu toate acestea as vrea sa spun cateva cuvinte despre 3 parfumuri care de-a lungul timpului mi-au placut foarte mult, si abia acum am observat ca sunt de la acelasi producator – Nina Ricci.
Ultimul dintre ele l-am primit cadou acum 3 zile de la mama si cu toate ca pana acum nu m-as fi gandit sa port un parfum dulce, am ramas uimita de cat de bine poate sa miroasa pe pielea mea – Nina Ricci L’Air du Temps.
Imi place foarte foarte mult sticla, este transparenta, cu un capac in forma de 2 porumbei indragostiti, plus ca se potriveste perfect in decor alaturi de parfumul luat de la Versailles – parfumul purtat de Maria Antoanetta, intr-o sticla mini, absolut superba.
Culoarea imi aduce aminte de un alt parfum al mamei, de cand eram mica, pe care il tinea in sifonier printre haine ca sa fie departe de mine si atractia mea dubioasa pentru parfumuri (aveam vreo 5 sau 6 ani). Cand pleca la serviciu, mereu ma duceam sa-l caut si sa ma parfmez; cu toate ca eram mica stiam cumva ca nu e indicat sa arunc jumatate de sticla ca sa miros frumos.
Asadar acesta a devenit noul meu parfum de suflet, pe care il voi purta cu drag mult timp de acum inainte. Pretul este in jur de 264 lei pentru 100 ml si se gaseste in Sephora. Daca vreti sa-l cumparati va sfatuiesc sa-l testati direct pe piele pentru ca miroase altfel decat pe bucata de hartie oferita in magazin ca tester. Esenta principala este cea de garoafa imbinata cu iasomie si teoretic este considerat un parfum pentru varsta de peste 30 de ani, dar merge si asortat unei personalitati tinere, clasice, elegante. A fost lansat de casa Nina Ricci in anul 1948, iar porumbeii simbolizeaza pacea in opinia designerului sticlei.

joi, 31 martie 2011

Istorie!

Prezentat ca ofranda zeilor de catre toate civilizatiile antice, parfumul sublimeaza si divinizeaza corpul.

In civilizatiile antice, de la Egipt la Grecia, parfumurile nu existau asa cum le cunoastem noi. Flori, plante aromatice si rasini: aceastea sunt primele materii prime brute care sunt dedicate cultului zeilor. Folosirea substantelor mirositoare se intensifica si produsele evolueaza rapid: fumigatii, uleiuri, balsamuri, lichioruri fermentate.
Bogati si saraci, oamenii il folosesc in efortul lor de a se apropia de divinitate: parfumul exalteaza frumusetea si puterea zeilor. Inainte ca decadenta sa antreneze parfumul intr-un cortegiu de orgii, el sublimeaza corpul si vindeca raul din oameni.
In Evul Mediu, cruciatii aduc din Orient materii prime si tehnica parfumului. Dupa chinezi si arabi, alchimistii Europei descopera alcoolul etilic si distilarea. Dupa calatoria lui Marco Polo, comertul de condimente se intensifica. Se crede ca mirosurile placute dezinfecteaza si protejeaza de epidemii: bogatii poarta sticlute de parfum pline de mosc, ambra si rasini aromatice.
Folosirea parfumului insoteste nasterea unei anumite arte de a trai. Poetii canta cu lirism feminitatea. In ciuda repetatelor avertizari ale bisericii, galantii si frumoasele savureaza placerile carnale in senzualitatea bailor parfumate..
Renasterea propune o noua viziune a lumii. Arhitectii, inginerii, artistii si eruditii calatoresc prin toata Europa. Este epoca aurlui si artei. Venind in urma retetelor alchimistilor, apar primele tratate de chimie. Vasco de Gama, Christophe Colomb, Magellan aduc noi materii prime din America si India: cacao, vanilie, balsam de Peru, tutun, piper, cuisoare etc.
La curtile regale, femeile rivalizeaza in secrete ale frumusetii si.. otravuri. Veniti din Spania si mai ales din Italia, creatorii de parfumuri straini se instaleaza odata cu venirea familiei de Medici la Paris si manusile parfumate invadeaza Franta.
Versailles straluceste si isi impune moda si ritualurile. In 4 ani, Regele-Soare nu a facut decat o baie! Mizeria domneste, femeile si barbatii folosesc si abuzeaza de parfumuri si cosmetice.
Parlamentul autorizeaza maestrilor ce creaza manusi sa se numeasca „parfumeurs”. Montpellier si Grasse isi disputa cultura ierburilor medicinale si a florilor, garoafe, violete, lavanda, iasomie, trandafir si tuberoza.
Curtea lui Ludovic al XV-lea este botezata „curtea parfumata” si folosirea unui parfum diferit in fiecare zi este oblogatorie. Se folosesc si oteturile pentru toaleta. Nepasare si petreceri galante, Marie-Antoinette face furori.
Publicitatea creaza canoanele elegantei feminine, care sunt urmate la litera. Se descopera igiena si gusturile olfactive evolueaza spre parfumuri mai subtile, care imbogatesc primele mari case pariziene. Chimistii din Grasse prospera si amelioreaza tehnicile de distilatie si de obtinere a parfumurilor. In Cologne, Jean-Antoine Farina lanseaza apa de colonie.
In 1789, mirosul de praf de pusca se raspandeste odata cu revolutia franceza. Parfumurile sunt alungate. Ele revin in gratii in timpul consulatului si al Imperiului lui Napoleon I. Imparateasa Josephine cheltuie averi pe mirosuri exotice, iar Napoleon abuzeaza de frectii cu apa de colonie. Igiena engleza relanseaza gustul pentru baile parfumate. I
n epoca romantica femeile abandoneaza fardurile si parfumurile violente. Cu tenul palid, ele se abandoneaza melancoliei, cu o batista delicat parfumata in mana.
Dupa o perioada scurta in care vetiver-ul si patchouli au facut furori sub al doilea Imperiu, a doua partea a secolului XIC este marcat de triumful burgheziei si nasterea bunului gust olfactiv.
Comertul de lux infloreste, parfumeria se defineste incetul cu incetul ca arta. Cumarina, heliotropina, vanilia si primele aldehide… chimia de sinteza si notele sale inedite provoaca o revolutie olfactiva. Ia nastere parfumeria moderna.
Este La Belle Epoque! Art Nouveau declanseaza entuziasmul. Coty, creator de avangarda, impreuna cu Lalique, realizeaza din parfum un produs de lux. In domeniul modei, Poiret reinventeaza silueta femeii.
In SUA, incepe comertul cu produse de frumusete odata cu primele case de ingrijire si cosmetica de la Elisabeth Arden si Helena Rubinstein. Acestea vor incepe sa creeze parfumuri abia mai tarziu.
Dupa acesti ani de extravaganta, femeile muncesc si se emancipeaza, adio corsete! Este epoca siluetelor baietesti. Spiritul este si el usuratic: se bat recorduri de viteza, se danseaza charleston si se fardeaza precum starurile conematografului mut.
Aldehidele aduc un nou suflu care daruiesc prospetime si dinamism parfumurilor. Eforia se stinge odata cu crack-ul din 1929.
1930 – A inceput „marea depresie”. Somajul este galopant. Apoi izbucneste razboiul: fascism si genocid. Moda se adapteaza restrictiilor. Hollywood-ul este la zenit, studiourile fac sa triumfe sistemul starurilor.
Dupa razboi, Christian Dior lanseaza New Look si astfel se semnaleaza sosirea altor timpuri. Apare prima revista „Marie Claire”, ce cuprinde moda, frumusete, roman foileton si un curier pentru indragostiti. Creatorii impun o noua moda: fiecaruia propriul stil. Se poarta un parfum de lux pentru a deveni unic. Guma de mestecat, blugi si rock`n roll: Europa viseaza la America si la sex-simboluri, in timp ce incepe razboiul rece. Cotidianul femeilor se schimba. Hainele prêt à porter inlocuiesc treptat confectiile. Parfumurile sunt din ce in ce mai accesibile: se democratizeaza si imprastie mirosuri intelepte si mai usoare.
Anii `50 vor vedea nascandu-se apele de toaleta masculine. Lavanda si vetiverul semneaza o eleganta discreta si raman legate de ritualul rasului. Se simte influenta americana, iar Estée Lauder isi lanseaza primul parfum.
Anii `60 celebreaza cresterea economica. Miscarea hippie nascuta la San Francisco se extinde in Europa. Constiinta trupului si a simturilor.. este libertatea sexuala. Faceti dragoste, nu razboi! Peste intreaga generatie de tineri sufla un val de rebeliune.
Patchouli invadeaza strada, dar casele de moda nu se ingrijoreaza. Aste momentul aparitiei apelor fresh ca o dorinta alternativa de usurinta? Sau ca o critica adusa parfumului?
Feminism, intoarcere la natura, miscarea gay, punk, neo-romantism, anii `70 vad aparitia stilurilor de viata aflate in contrast.
Haina reprezinta un sistem de semne. Pe care sa-l adoptam? Mai multe tendinte coexista. Pentru parfum este important de acum inainte mesajul pe care il transmite. In Franta, ca si in SUA, se nasc parfumuri concept care seduc femeia, o femeie cand sofisticata si provocatoare, cand naturala si romantica.
Dupa apa de toaleta, isi fac intrarea pe piata adevaratele parfumuri pentru barbati. Barbatii reusesc sa separe parfumul de lotiunea dupa ras.
Anii `80 sunt anii senzatiilor tari. Zidul Berlinului antreneaza crearea de ideologii in caderea sa. Barbatii si femeile sunt umar la umar intr-un maraton al reusitei individuale. Este explozia body building-ului si a sporturilor: trupul trebuie sa fie rapid si eficace.
Parfumul masculin exalta corpul barbatului confruntat cu elementele naturii. Cat despre femei, acestea marcheaza teritoriul reusitelor profesionale pentrin veste cu epoleti si mirosuri puternice. Venite din SUA, notele fructate innoiesc parfumerile pentru femei si barbati.
Anumite parfumuri incearca sa ne dea securitate amintindu-ne de copilarie. Se aliaza cu gustul si mirosul: vanilie, caramel, lapte. Barbatul se deschide unei lumi a emotiilor. Se parfumeaza pentru a seduce. Reactie la anii `80, noile ape de toaleta aduc mirosul apei proaspete pentru a purifica sufletul inchistat de temeri. Parfumurile marine, acvatice, vegetale, apoi naturale.. totul pentru a ne intoarce la esential: pamant, foc, apa si vant.Inceputul de mileniu a adus o noua perspectiva: infinitul este in fata noastra. Ce va fi, va fi complet nou.
Parfumul va evolua si el odata cu noi. Se va impleti cu istoria noastra si ne va impartasi soarta. Viitorul ne apartine, noua, amandurora.

miercuri, 30 martie 2011

Parfumul, arta de a-l folosi!

NU APLICATI NICIODATA PARFUM PE HAINE!
Indispensabil,apa de toaleta completeaza esenta de parfum,apa d toaleta lasa un miros veritabil dar limitat in timp.De aceea este necesar sa se repete aplicare ei de mai multe ori in decursul unei zile,Vaporizati apa de toaleta pe haine si eventual pe par. Apa de parfum are uneori o centratie dubla fata de cea de a apei de toal eta.De aceea ,ea lasa un miros persistent,care personalizeaza si evidentiaza prezenta celei care o foloseste. Puteti utiliza si apa de parfum impreuna cu apa de toaleta aplicandu-le pe haine si pe par. Dupa esentele pe care le contin, parfumurile feminine se pot imparti in urmatoarele categorii: Romantic-seducatoare: esente florale suave, cum ar fi de liliac, trandafir, lacramioare sau frezie.
Exemple: Dior J'Adore, Nina Ricci L'Air du Temps, Yves Saint Laurent Paris, Givenchy Very Irresistible
Super-exotice : esente orientale (precum floarea de lotus), combinate cu note suave de primavara Exemple: Estee Lauder Beyond Paradise, Marc Jacobs Perfume, Ralph Lauren Blue
“Flirtant”-senzuale : arome proaspete, citrice sau florale (mandarina, zambila), condimentate cu o nota subtila de mosc sau lemn de santal. Exemple: Chanel Chance, Tommy Hilfiger Tommy Girl Jeans, Oscar de la Renta Intrusion, Rimmel London Flirt, Lancome Connexion
Indraznet-sexy : esente florale puternice (precum iasomie, narcisa sau ylang ylang), fructe luxuriante (prune, struguri, zmeura), atinse de o nota “fierbinte” de mosc, ambra sau patchouli. Exemple: Calvin Klein Eternity, Celine Dion Parfums, Guerlain Shalimar, Escada Magnetism, Giorgio Armani Night for Her, Gucci Eau de Parfum II, Hugo Boss Boss
Intense Delicios-aromate: parfumuri pe care “iti vine sa le mananci”: vanilie, ghimbir sau migdale. Exemple: Bulgari Omnia, Clinique Simply, Donna Karan Black Cashmere, Thierry Mugler Angel.

Cand iti alegi parfumul, ai grija sa nu mirosi mai mult de trei arome consecutiv. Pe urmatoarele deja nu le vei mai percepe bine, simtul olfactiv iti va fi influentat de aromele precedente. Solutia: ia o pauza de shopping. Iesi din magazinul cu parfumuri si miroase un articol din bumbac sau o portiune de piele care nu a intrat in contact cu nici un parfum. Iti va fi mult mai usor sa alegi un parfum daca stii deja ce tip de arome preferi. Vrei o aroma florala suava sau una mai indrazneata, cu note de mosc, una citric-proaspata sau una dulce, ca de prajitura?
Daca te duci la magazin “cu temele facute”, va dura mult mai putin timp sa-ti alegi un parfum pe gustul tau. In primul rand, nu va trebui sa mirosi zeci de parfumuri, in cautarea marelui “castigator”; in al doilea rand, vanzatoarea te va putea ajuta mai mult daca ii spui ca vrei “o aroma florala, nici tare, nici dulce" decat daca ii zici “Caut un parfum bun. Ce aveti?". Doar nu te astepti sa-ti ghiceasca gusturile, nu?